În microdepresiunea Tazlăului Sărat se află una dintre cele mai importante stațiuni preistorice din România, cu bogate vestigii eneolitice aparținând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni, o strălucită civilizație a Europei vechi în mileniile V-IV în Hr., comunitățile umane ale acesteia s-au așezat succesiv pe „Dealul Ghindaru”, fiind atrase tocmai de resursele naturale deosebite din zonă (apă, sare, lemn, terenuri agricole, pășuni, diferite categorii de roci) care le-au permis să dăinuiască o perioadă îndelungată de timp și să atingă un înalt stadiu de dezvoltare.
Cercetările arheologice sistematice și interdisciplinare efectuate în perioada 1978-2011 în cuprinsul tell-ului de la Poduri-Dealul Ghindaru de către reputați specialiști în domeniu, precum dr. Dan Monah, dr. Gheorghe Dumitroaia, Dr. Ștefan Cucoș, dr. Dragomir Popovici, au dus la descoperirea unor vestigii de importanță științifică și artistică excepțională pentru preistoria României și a Europei, aparținând eneoliticului (5000-3500 i. Hr.) și epocii bronzului (2300-1800 î.Hr).
Interesul comunităților umane post-eneolitice față de bogatele resurse naturale din microdepresiunea Tazlăului Sărat și poziția strategică ocupată de aceasta în contextul controlului exercitat asupra căilor de acces spre și dinspre Transilvania este dovedit de existența unor importante situri arheologice, precum cele de la Poduri (culturile Costișa și Monteoru, din epoca bronzului), Cucuieți, Lucăcești (ambele cu vestigii aparținând civilizației geto-dacice).
Localitățile și locurile de pe Valea Tazlăului Sărat sunt vechi, atestările din secolele XIV- XVII o dovedesc:
1399 – Liontineștii, Măzănăești, Poiana Călugăriții, Tazlăul Sărat
1412 – Ardeaua (Ardeoani), Cârță Stan (Stănești)
1419 – Trovozești (Prohozești)
1437 – Moineștii
1438 – Polieștii, Tăitură
1439 – Tătești
1440 – Albotești, Cerna, Lucăcești
1442 – Sălătruc, Gura Zemeșei, Chilia, Osoi
1443 – Văsâiești pe Urmeniș
1456 – Bucșești, Cernu
1457 – Vama din Târgul Bacău și de la Tazlău (Moinești-Comănești)
1461 – Fărloeștii
1471 – Cristești, Calnăș, Solonț
1481 – Măjar (Măgirești), Costești, Săcătura, Valea Iepei
1492 – Doncești (Prăjești), Doncea
1507 – Giurgea Albotă (Albotești), Măzărești pe Cernu, Ruja
1565 – Dinga (Dingani), Geamăn (munții Geamăna)
1576 – Fântâna Neagră, Zemeș, Vama Tazlău
1606 – Prăjești
În localitățile de pe Valea Tazlăului Sărat s-au descoperit numeroase mărturii arheologice din perioada neolitică (în urmă cu peste 5000 ani) și mai cu seamă de la geto-daci:
– Poduri (Dealul Ghindaru) – ceramică de Cucuteni
– Dealul Negrenilor – epoca bronzului
– Movila din Ardeoani – posibil monument funerar din Antichitate
– Cetatea dacică de la Moinești – Vârful Cetățuia
– Dealul Neamțului – Stănești – Măgirești (aprox. 2000-1150 î.e.n)
– Dealul Chimnița – Prăjești – așezare carpică (secolele II-III e.n)
– Dealul Bisericii – Măgirești-Prăjești – tezaur de monede romane
Tezaurul de pe Dealul Bisericii (Prăjești-Măgirești, județul Bacău) este unul de monede romane imperiale, descoperit în anul 1968, în timpul lucrărilor agricole de primăvară, de către locuitorul Popa C. Emil din Prăjești. Tezaurul este format din 168 denari romani – toate monedele sunt de argint pur și se succed pe o perioada de 109 ani – de la Neo (56-58) la Marc Aureliu (176-177).
Din acest tezaur, 134 monede se află la Muzeul de Istorie a Moldovei din Iași, 21 bucăți sunt la Muzeul de Istorie din Bacău, 13 monede au ajuns la Muzeul din orașul Onești. Iată emisiunile pe împărați și membrii familiei imperiale: Nero – 1, Galbo – 1, Vetellius (69) -1, Vespasianus (69-79)- 15, Titus (79-81)- 6, Domițian (81-96)- 5, Nerva (96-98)- 1, Traian (98-117)- 35, Hadrian (Sabina) (117-138)- 31, Antonius Pius (Faustiana I) (138-161)- 27, Marc Aurelius (Faustiana II) (161-180)- 8, Lucius Verus (Lucilla) (161-169) -1.