Muzeul Răzeșilor Găzari este organizat in: - mini-secțiunea de Arheologie și Numismatică (cu mărturii ale culturii Cucuteni, Dacice și Romane și monede din tezaure descoperite în zonă; - mini-secțiunea de documente, fotografii, obiecte și acte administrative privind activitatea de cărăușie a găzarilor, precum și istoria extragerii păcurii pe Valea Tazlăului Sărat, ca și traseele pe care umblau găzarii cu păcură: din Basarabia, cadrilater până în Transilvania, Maramureș și Banat; - o mini-secțiune de etnografie, în care se regăsesc obiecte din gospodăria tradițională, dar și legate de ocupațiile casnice ale femeilor (și colțul meșteșugurilor bărbaților); - o mini-secțiune privind istoria cultului ortodox din zonă: biserici de patrimoniu, obiecte religioase și carte bisericească, precum și o colecție de icoane pe lemn; - mini-secțiunea de istoria învățământului (manuale școlare de la sf. sec. al XIX-lea și începului veacului trecut donate de familia de profesori Bibiri din Cernu; - minisecțiunea dedicată vieții răzeșilor: fotografii, documente, hărți, obiecte, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea; - secțiunea în aer liber cuprinde: pavilionul cu obiecte privind munca răzeșilor la lucrul pământului și pădurii; - hecna - instalație preistorică de extragere a păcurii; - căruța cu coviltir a răzeșului-găzar Constantin Jigău din Măgirești donată chiar în ziua inaugurării muzeului.

Ideea organizării Muzeului Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat s-a născut odată cu înființarea Fundației Culturale „Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat” (toamna anului 2008) (care și-a fixat ca obiective: protejarea, salvarea și valorificarea monumentelor naturale, de cultură populară, tradițională și istorică) și donarea de către prof. univ. dr. Constantin Parascan a terenului moștenit de la Alexandru - bunicul și Costachi - tatăl, pe care se afla o construcție abandonată din anii de dinainte de 1989. În vecinătate, cum arătam și mai sus, se află CASA ȘI GRADJUL construite de Alexandru Parascan (străbunicul) și Alexandru Alexandru Parascan (bunicul) în anii 1880-1890 (vestit meșter și răzeș găzar, cu fierărie, lemnărie - existente până în anii 1960), moștenite de Costachi Parascan, tatăl donatorului și organizatorului principal al Muzeului, Constantin Parascan, și care, după reparare, restaurare, consolidare, vor face parte din Complexul Cultural Muzeal dedicat răzeșilor găzari. Alături de Muzeul… inaugurat la 17-18 octombrie 2015. Astfel, a început o muncă de cercetare temeinică, profesionistă, atât în arhive, biblioteci naționale, cât și pe teren, prin depistarea, selectarea și adunarea obiectelor etnografice, alte piese culturale și de patrimoniu deținute de urmași ai răzeșilor găzari în special din Prăjești, Măgirești, Valea Arinilor, Stănești, Poduri, Bucșești, Cernu, Ardeoani, Leontinești, Dianca. Primul rod al acestei cercetări a fost tipărirea în anul 2011, printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean Bacău, a Albumului documentar ilustrativ „Mărturii de cultură populară, tradițională și de patrimoniu natural Valea Tazlăului Sărat, județul Bacău, Editura Panfilius, Iași. A urmat realizarea clădirii viitorului Muzeu (beneficiind de o echipă talentată de arhitecți din Iași și constructori locali), printr-un proiect finanțat de UAT Măgirești (primar ing. Câdă Ionică, viceprimar Ciobanu Costel), apoi pregătirea tematicii și etalarea propriu-zisă a exponatelor și textelor ilustrative și deschiderea oficială pentru public a Muzeului Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, la care au participat personalități ale artei, științei și culturii românești, invitat de onoare fiind actorul Florin Piersic. Iată doar câteva exponate de excepție: Râșnița preistorică (aproximativ 6.000 î.H.); Râșnița dacică, descoperită în satul Prăjești; Monede romane din Tezaurul descoperit pe Dealul Bisericii din Măgirești în anul 1968; Ceramică descoperită din perioada dacică și romană; Harta (Planul desfacerii…) moșiilor Măgirești și Prăjești (1856); Primul act de identitate al răzeșului Alexandru Parascan; Legitimația de găzar (Cărțulie Comerț AMBULANT din 1947) a lui C. Parascan; Document original din 1877 privind exploatarea prin „gropi de păcură” de pe răzeșia din Coacăz; Vestimentația copiilor, a răzeșilor și a femeii răzșeului găzar, ca și costumele femeiești și parte din zestrea acestora; Antimisul original din Altarul Bisericii din Valea Arinilor (1844); Icoane pe lemn începând cu anul 1870; Obiecte și odoare bisericești originale…; Un chivot și ligurița originale ce au fost folosite pentru împărtășirea din urmă a ostașilor români pe front; Sania, Căruța, Jugul, Bancul de dulgherie ș.a., ș.a.

Programează vizita la Muzeu!

Ore de vizită

  • Luni - Vineri

    8:00 - 16:00

  • Programare

  • Istoric

  • Între locurile binecuvântate aflate în spațiul românesc dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, în care istoria și legenda se împletesc armonios, în care oamenii și-au durat așezări și au trăit, neîntrerupt, din preistorie până azi, se află și Valea Tazlăului Sărat din Ținutul Bacăului, în care au sălășluit răzeșii găzari, oameni destoinici, viteji slujitori, lăudați și răsplătiți de către domnii Țării Moldovei, în Evul Mediu românesc, cu pământuri (răzeșìi) pentru credința și fidelitatea lor.

    Localitățile amplasate pe cursul Tazlăului Sărat (de la izvoarele de sub Vârful Geamăna, din formațiunea muntoasă a Goșmanului și până la îmbrățișarea cu Tazlăul Mare, la Tescani), s-au dezvoltat în decursul istoriei sub aceeași „zodie” norocoasă, matrice exponențială, a unor bogății naturale deosebite (păcură, sare, păduri, vânat, pășuni, terenuri agricole, ape), a unei atitudini demne și curajoase, a unei credințe și jertfe în veac față de domnii Țării din partea răzeșilor găzari, pecete de noblețe păstrată până astăzi, mai ales în localitățile unde mai există obiecte de patrimoniu ce au aparținut acestor „oameni ai măriei sale” (Măgirești, Prăjești, Valea Arinilor, Stănești, Bucșești, Cernu, Poduri, Dianca-Leontinești). 

    Muzeul a fost fondat (și inaugurat în octombrie 2015) la iniţiativa Fundaţiei Culturale „Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, coordonată de prof. univ. dr. Constantin Parascan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, (muzeograf (cu atestate) din anul 1972 până azi), născut la Prăjeşti, care a donat terenul pentru muzeu. Cândva, pe locul muzeului se afla Fânăria din gospodăria meșterului dulgher-lemnar-fierar Alexandru Parascan (bunicul lui Constantin Parascan), dar și răzeș-găzar, cunoscut în toată Valea Tazlăului Sărat, Ținutul Bacău. Din vechea gospodărie, durată de străbunicul Alexandru și bunicul Alexandru în 1880-1890, se mai păstrează casa și grajdul (care, recondiționate, conservate, vor face parte cândva din Complexul cultural-muzeal dedicat răzeșilor-găzari; Fierăria va fi refăcută).

  • Sectiuni

    • Arheologie şi numismatică

    • Documente şi acte administrative

    • Etnografie

    • Obiecte religioase şi carte bisericească

    • Învăţământ

    • Secţiune în aer liber

    • Instalaţie tradiţională de extras păcură

„În Moldova se află munți întregi care, dacă dai la o parte scoarța de pământ de deasupra se dovedesc a fi cu totul de sare (...). În Tazlăul Sărat, aproape de satul Moinești în ținutul Bacăului, tâșnește dintr-un izvor păcură amestecată cu apă, pe care țăranii noștri au obicei de o folosesc la unsul osiilor de la căruțe; ei zic că este mult mai bună pentru nevoile casei decât rășina pe care o scot din copaci, dar numai dacă este deosebită de apă”. (Dimitrie Cantemir)